Pe 15 septembrie 2022, o singură schimbare tehnică într-o rețea blockchain a prăbușit peste noapte prețul plăcilor video la nivel global cu până la 70%. Timp de cinci ani, între 2017 și 2022, cumpărarea unui GPU la preț normal devenise aproape imposibilă pentru gameri obișnuiți — nu din lipsă de producție, ci pentru că altcineva le cumpăra mai repede și le folosea pentru cu totul altceva decât jocuri.
De ce se minau criptomonede pe placa video, nu pe cip dedicat
Ethereum, cea mai minată monedă pe GPU, folosea un algoritm numit Ethash, proiectat deliberat „memory-hard" — partea cea mai costisitoare a calculului nu era operația aritmetică în sine, ci citirea repetată dintr-un set de date de aproximativ 1GB ținut constant în memorie. Exact tipul de sarcină pentru care un GPU, cu memorie rapidă și mii de fire de execuție paralele, e construit — spre deosebire de un cip ASIC dedicat (folosit masiv la minarea Bitcoin), care ar fi avut nevoie de aceeași memorie ca un PC obișnuit, anulând avantajul de cost. De-asta Ethereum a rămas „rezistent la ASIC-uri" mult mai mult decât Bitcoin — și de-asta minarea lui a rămas, practic, o luptă pentru plăci video.
Primul val: 2017-2018
Din vara lui 2017, orice placă video mid-range sau high-end devenea imposibil de găsit la preț de listă. O GTX 1070 (preț oficial 349$) ajungea la circa 500$ pe piața secundară. GTX 1080 Ti a atins o medie de 1.200$ în ianuarie 2018, față de un preț oficial de 700$ — aproape dublu. O recuperare parțială a venit în martie 2018, cu scăderi de 15-33%, pe măsură ce profitabilitatea minării scădea.
Al doilea val: 2020-2021, cea mai gravă criză
A doua criză a fost mult mai profundă, pentru că trei cauze s-au suprapus deodată: pandemia (cerere explozivă de gaming și echipament de birou acasă), criza globală de semiconductori și un nou boom crypto, cu prețul Ethereum în creștere constantă. Deși NVIDIA și AMD au livrat împreună 12,7 milioane de plăci — cu 26% mai mult decât anul precedent —, prețurile n-au scăzut deloc: RTX 3080 și RX 6800 XT s-au vândut constant la 200-300% peste prețul oficial, iar RTX 3060 Ti a atins un vârf de 257% premium. Un studiu academic a găsit o corelație directă: fiecare creștere de 1% a prețului ETH s-a tradus în 0,22% creștere a prețului RTX 3080 pe piața secundară — dovadă clară că minerii, nu gamerii, dictau prețul real al pieței.
Răspunsul NVIDIA: limitatorul „Lite Hash Rate"
În mai 2021, NVIDIA a lansat seria RTX 30 „LHR" (Lite Hash Rate) — un limitator direct în driver pentru RTX 3080, 3070, 3060 Ti și 3060, menit să reducă rata de minare la aproximativ jumătate și, teoretic, să facă mai puțin atractivă cumpărarea în masă de către mineri. Minerii au spart parțial limitarea prin software terț în câteva luni, recuperând până la 70% din rata de hash originală — o victorie tehnică modestă, care n-a schimbat fundamental disponibilitatea pentru gameri.
The Merge: sfârșitul, într-o singură zi
Pe 15 septembrie 2022, Ethereum a trecut printr-un eveniment numit „The Merge" — rețeaua a renunțat complet la mecanismul Proof-of-Work (bazat pe calcul/minare) în favoarea Proof-of-Stake (bazat pe blocarea de monede ca garanție), reducând consumul de energie al rețelei cu aproximativ 99,95%. Consecința directă: peste noapte, cea mai mare sursă artificială de cerere pentru plăci video performante a dispărut complet. Prețurile GPU-urilor second-hand s-au prăbușit cu 60-70% în doar câteva săptămâni, multe modele înjumătățindu-și valoarea față de începutul aceluiași an. PC Gamer titra, la doar 24 de ore de la eveniment: „Mineritul pe GPU e mort". EVGA, unul dintre cei mai mari parteneri NVIDIA, a anunțat curând după aceea că renunță complet la producția de plăci video.
Cardurile „de mining" second-hand: mit vs realitate
Valul de plăci ieftine, second-hand, „folosite la minat" care a inundat piața după Merge a alimentat un mit persistent: că un card de mining e „ars" sau iremediabil uzat. Realitatea, confirmată de un studiu TechInsights din 2024, e mai nuanțată: GPU-urile din ferme de mining nereglementate au arătat o rată de defecțiune a ventilatoarelor cu 43% mai mare și throttling termic cu 28% mai frecvent — dar cauza principală era mediul prost ventilat și lipsa de întreținere, nu minarea în sine. Mulți mineri experimentați chiar reduceau voltajul și frecvența cardurilor ca să economisească la curent, ceea ce însemna, paradoxal, un stres termic mai constant, dar mai blând, decât ciclurile intense de pornire-oprire ale unui gamer obișnuit. Atenția reală trebuie îndreptată spre modele specifice cu probleme de fabricație cunoscute — cum au fost unele RTX 3080/3090 Founders Edition cu aplicare defectuoasă a thermal pad-urilor pe memoria GDDR6X — nu spre categoria „second-hand de mining" ca întreg.
2026: unde a dispărut cererea de mining — și unde s-a mutat
Mineritul pe GPU nu a murit complet — monede precum Kaspa, Ethereum Classic, Ravencoin sau Alephium rămân minabile, cu profitabilitate care fluctuează săptămânal —, dar recomandarea generală de pe piață în 2026 e clară: nu cumperi un GPU nou special pentru minat, randamentul e prea lent și prea volatil. Cererea masivă de GPU de azi vine din altă parte: infrastructura AI. Exact procesoarele Blackwell H200/B200 și rack-urile GB200 NVL72 descrise în episodul anterior al seriei sunt motivul pentru care NVIDIA vinde acum capacitate de calcul către Microsoft, Google, Meta și Amazon — nu către ferme de mining. Miza s-a mutat, dar impulsul de fond — cererea industrială care lasă gamerii pe locul doi la coada de cumpărare — rămâne surprinzător de asemănător.
Concluzie
Cinci ani de penurie artificială, o schimbare tehnică petrecută într-o singură zi și o prăbușire de preț de 70% — povestea plăcilor video între 2017 și 2022 arată cât de fragilă poate fi piața unei componente atunci când două industrii complet diferite, gaming și cripto, se luptă pentru aceeași resursă fizică. Astăzi lupta continuă, doar că adversarul gamerilor nu mai e minerul de acasă, ci un data center întreg.
Fii primul care comentează acest articol!